“Cronicile pierdute ale lui Bidinel” episod special de V’ Gay Day

Trezit brusc de catre ceasul sau ultramodern cu arc folosit pentru a arunca legume in troaca la porci, Bidinel arunca printre dinti o injuratura pentru toti decedatii ceasului si incearca sa deschida ochii. Nu reuseste din prima incercare acestia fiind lipiti strans cu scoci de catre mama bidinelica.

-Maaaama!

-Da puiut!

-Vreau sa ma trezesc.

Binecunoscuta femeie nu prea frumoasa dar foarte urata apare in tocul usii, se indreapta spre Bidinel. Dezlipindu-i ochii cu grija folosind o ranga, ea observa cateva firisoare de par crescute sub nas. Ca fiul sau sa nu para neingrijit tocmai in aceasta zi minunata doamna Vasila(are nume si ea, ce dracu) il barbiereste pe Bidinel din proprie initiativa.

-Bidi…Ai hanute calcate in sifonier. Sa arati bine azi!

-Cine a murit?

-Oh nimeni prostutule dar este Valentine’s day. Ziua cand baieteii trimit felicitari celor iubite.

Foarte intrigat de cele aflate, eroul nostru isi suna seful pentru a se invoi. Fiind cel mai bun bidinigiu el primeste acordul plus o prima valentineasca. El da rapid o fuga pana la sef sa isi primeasca prima si apoi ia rata pana in cel mai apropiat orasel din zona.Ajungand in Mizil, Bidinel dadu o tura prin centru cautand sa dea felicitari unei fete dragute. Prima oara se gasi sa dea felicitare unei domnisoare ce avea prieten. Astfel Bidinel primi un pumn in ochi.

“Doamne,e ziua de dupa 13, apara-ma!”

A treia oara fu cu noroc.(La a doua incercare a dat felicitarea unei femei decedate)

Bidinel era extaziat! Gasise o femeie frumoasa(putin cam neepilata) dar frumoasa pe care o duse acasa sa o prezinte Vasilei.

-Mama! Aceasta este prietena mea noua! Am gasit-o in centru.

Vasila mirata isi facu cruce si isi felicita baiatul.

-Bine porumbeilor va las singurei.

Cand trecu pe langa usa Vasila ii pasa in buzunar un prezervativ iubitului sau fiu.

In camera bidinelica, lucrurile s-au desfasurat asa cum s-ar fi asteptat orice mama de baiat mare. Au vorbit au dansat…acum a venit vorba de lucruri serioase. Bidinel se lasa usor dezbracat de catre prietenara sa.

Vom inchide usa de la camera lui Bidinel pentru cinci minute. Ca de. Sa aiba si ei intimitate.

.

.

.

.

Ajunge atata pauza…

Bidinel iese ca un fulger pe usa strigandu-si mama

-Spune Bidi ce este?

-Poti sa iti dai jos chilotii?

-Dar vai Bidinel! Cum iti permiti.

-Pai mama vreau sa vad daca ai si tu ce am eu in pantaloni, caci prietena mea sigur are.

Morala:

Uitati-va de 2 ori inainte sa dati o felicitare

2 intrebari existentiale

Stiti cand va luatzi o tzoala noua sau chiloti sau ciorapi sau ceva din gama asta, produsele vin in general cu o eticheta, care e legata de produs printr-un fir de plastic. Da da cacatu’ ala de tre sa il scoti ca sa nu te racaie in cur. Ori il smulgi or il tai ori ii faci ceva. Intrebarea este… Cum e prins ala acolo?

In alta ordine de idei…De ce cand se termina bateriile la telecomanda tindem sa apasam mai tare?

“Cronicile pierdute ale lui Bidinel” sezonul I episodul I

Proaspat iesit din facultate pentru reparare de buzunare in timp ce se afla intr-o criza de personalitate cand uitase ca era doctor bidinigiu cu specializare in trafalete, Bidinel se indrepta tantos spre casa.

Soneria rasuna macabru sub actiunea degetului lui Bidinel.”Ding-Dong”

O femeie intre doua varste. NU prea grasa dar prea slaba. Nu prea frumoasa dar foarte urata, cu sprancene model tufis si ochi de securist mari cat cepele, ii zambi prin gaura dintre dinti lui Bidinel.

“Puiule! Ai revenit.”

“Da mamuca!”

“Lunga a fost delegatia ta la parnaie. Ai rezolvat ceva?”

“Am vopsit totu mamuca!”

“Atunci treci in pizda matii in casa ca se raceste mamaliga.”

“Da mamuca.”

Bidinel infuleca linistit mamaliguta si apoi se apuca de vopsit cotetul cainelui in culori pastelate. Verde ou de strut cu maro de latrina.

Fiind model deluxe, gujineatza nu se darama sub actiunea trafaletului vanjos al multpreastimabilului Bidinel ci rezista strasnic chiar si cand a venit vorba de retusuri. Cainele nu a avut acelasi soarta, murind de inima rea(i se otravise sangele dupa ce Bidinel isi urma nevoile de dupa ciorba de fasole).

Dupa ce a terminat, Bidinel a ingropat cainele langa gujineata. A ramas apoi ceva timp pe ganduri chinuindu-se cu o problema existentiala. O dilema mai exact.

Travaliu

M-am ridicat in capul oaselor privindu-l in liniste. Neputincios,cu pieptul picurat de stropi de transpiratie,cu tunelurile aurii cazute pe perna dormind linistit intre cearsafuri de zapada.

Asteptam aparitia clipei cand va intredeschide ochii sa ii spun cat de mult il iubesc.

-Layla!

-Leon!Vad ca ai facut ochisori.

Iar a dezgropat parti din obraji conducand la aparitia gropitelor.

-As vrea sa fac un dus.

-Te descurci pana la baie sau vrei sa te urc in cadita?

Iar a zambit.

-Ma descurc.

Mi-am facut in graba o cafea sa nu pierd nimic din clipa cand va iesi de la dus. Am scapat cam multa cafea. Si am uitat zahar. Buna si asa e mai tare sa ma trezesc bine cand iese.

In cele din urma a iesit de la dus. Cu parul blond lipit usor de cap lasand picaturile perfecte de apa sa cada oprindu-i-se pe pieptul la fel de perfect, cazand mai jos…mai jos…

-Eu trebuie sa plec. Am o treaba importanta.

Mi-am apropiat corpul de el silindu-i porii a-mi primi caldura. Cu un zambet pueril i-am soptit.

-Spune-le ca nu poti ajunge. Azi esti al meu.

-Layla! Nu am timp de copilarii. E urgent.

-De ce tipi la mine?  Mi-am intors spatele. A ramas  impasibil.

-Pentru ca meriti.

Otrava mi se scurgea pe peretii venelor spre extremitati. Mi-am apropiat buzele de cana cu cafea inghitindu-mi lacrimile. Am ramas cu un gust amar in gura. Leon iesise pe usa.

De atunci am ramas asa. Amara ca si cafeaua din acea zi